Time To Chill

Inima mi se oprise in loc in cand te-am auzit gemand in halul ala.Nu-mi venea sa cred ce tocmai faceai.Erai dispus sa ma tradezi,sa ma lasi de-oparte pentru un necunoscut ce te agatase si te ametise.Ma opresc din a ma mai juca la urechea ta,strangand nervos din dinti,retragandu-mi repede mana de la mandria ta,lovind peretele cu pumnulu la cativa centimentrii distanta de capul tau
-Te distrezi pe cineste,ai?
Te intreb cu vocea-mi neschimbata de data asta,cu vocea ce m-a dat sigur de gol,care era plina de draci.Inainte sa te fac sa-ti ridic capul ca sa ma privesti,imi scot lentilele,indepartandu-ma cativa pasi de tine,privindu-te incruntat cu ochi-mi albastrii acum

M-am oprit din gemut atunci cand si el termianse din a ma atinge sau saruta, neintelegand ce era cu atitudinea aia. L-am privit curios, sperindu-ma acea voce si felul in care lovise peretele. Am inghitit in sec cand l-am privit fix in ochi, dandu-mi seama de acea privire.
-An... dy? am silabisit, nereusind sa ma controlez din a incepe a tremura. Il priveam de jos, simtindu-ma atat de mic si de inferior in fata lui.
Am vrut sa ii rostesc din nou numele, de data asta mult mai tare, dar nu am reusit decat sai mi desprind buzele si sa scot un sunet neinteles. Ma simteam foarte prost, de parca ceea ce facusem eu incalca orice lege. Am vrut sa imi lovesc fata si sa ma injur pentru prostia pe care o facusem, insa nu am realizat de ce o numeam tocmai o 'prostie'.

-Cand eu am facut-o cu tine s-a numit viol desi ti-am zis ca te iubesc insa acum mai aveai putin si ai fi facut-o cu cineva a carui nume macar nici nu i-l stiai.Cum ar fi fost?Super nu?Ti-ar fi placut enorm.Lasa-l pe Andy incuiat in camera ca sa-ti poti face tu de cap,nu?Asa ma iubesti tu pe mine?!
Tip la tine groaznic de nervos,abia putand sa ma mai stapanesc.Simteam cum sufletul mi s-a rupt in mii de bucati,si inima la fel.Te privesc dezgustat,stramband din gura.
-In viata mea nu mai vreau sa te mai vad
Spun cu un ton superior,apropiindu-ma de usa.Te dau la o parte si ies din baie,indreptandu-ma grabit spre iesire,apoi spre camera mea

Il priveam stupefiat, cu atata inferioritate, incercand sa vorbesc cu el si sa lamurim situatia, insa ori nu aveam eu destula putere incat sa vorbesc, ori Andy mi-o lua mereu inainte. Inca ma gandeam ca poate e un cosmar, dar totul parea atat de real. In catva timp m-am vazut singur in baie, nestiind ce as putea face. Am vrut sa ma spal pe fata, insa ma gandeam ca ii pierd urma, asa ca l-am urmat nu inainte sa imi inchid pantalonii. Am trecut in viteza pe langa Sandra si pe langa ceilalti prezenti in club fara sa ii adresez o vorba, chiar daca aveam mare nevoie de ajutorul ei. Am urcat scarile spre parter, apoi spre camera noastra, inca simtind o durere puternica in piept ce ma apasa atat de tare de la ultima replica a lui.

Dau buzna in camera mea si apuc bagajele incepand sa-mi azvarl hainele in el.Nu mai vroiam sa stau aici nici macar o secunda in plus,vroiam sa ma dcu naibii si la las toate aceste imagini si sentimente in urma.Scrasneam din dinti nervos,lovind puternic cu pumnul in dulap,lovitura mea lasand o gaura in urma caci dulapul era din lemn.Imi trec mainile prin par si continui sa-mi fac bagajul cat de repede puteam,in gandul meu repetandu-se intr-una,iar si iar,gemetele tale de placere ce parca ma omorau

Nemaivazandu-l pe hol mi-am dat seama ca sigur intrase in camera noastra. Am rasuflat usurat cand am dat buzna si l-am vazut acolo, totusi am ramas pe loc, speriat, cand am vazut ca isi facea bagajul.
-Ce crezi ca faci? Unde pleci? am intrebat, insa studiindu-i hainele si parul roscat. Inca nu imi venea sa cred ca e el, dar era atat de evident. Parca trebuie sa fie in camera Sandrei inchis. Nu voiam sa inteleaga gresit, ca si cum as fi profitat ca nu era el acolo si m-am distrat. Sau... poate chiar asta facusem.
Am scos un oftat si am inchis usor usa in urma mea, apropiindu-ma de el si privindu-l rugator.
-Nu pleca, te rog. Vreau sa vorbim.

Auzindu-ti vocea nu ma intorc sa te privesc ci am continuat si mai repede sa-mi fac bagajul,frichinindu-ma de colo-colo ca sa-mi iau toate lucrurile si sa nu uit absolut nimic
-Undeva departe de tine.Nu-mi pasa ce ai sa-mi spui,pastreaza-ti discursul pentru tine si du-te sa agati pe altii,sau pe Jinxx ca na,tot te place
Spun terminand cu hainele.Inchid bagajul si imi iau jacheta groasa din suport.O iau pe mine,luandu-mi cheile si telefonul,fiind gata de plecare,neavand sa dau explicatii celorlalti caci nu erau deloc traba lor.Ma apropii de bagaj si dau sa-l iau de pe pat

Simteam cum mi se sfasie inima cand nu ma privea si cand imi adresa acele replici dureroase. Parca era un monstru in mine ce voia sa ma manance de viu. Nu am inteles ce era cu acea durere, dar un lucru era sigur, era insuportabila. Am scos un oftat lung, luand-o inainte si apucand bagajul ce il avea in pat, anticipandu-i miscarea.
-Haide Andy, nu te mai prosti. Stiu ca nu vrei sa pleci, am spus destul de calm, insa imi muscam obrazul pe dinauntru din cauza starii mele nu tocmai perfecte. Ma simteam mult mai penibil decat atunci cand incercam sa ascund acele sunetel, ma simteam atat de vinovat si totusi nu voiam sa accept asta.
Am luat bagajul in brate si am inceput sa il despachetez destul de repede.

Te priveam nervos,smulgand bagajul din bratele tale,indepartandu-te de el,punandu-mi la loc hainele,parca as fi fost contra-cronometru.Imi era de-ajuns,nu mai vroiam sa te vad,sa te aud sau sa stiu ca ma inselasi la tot pasul
-Serios?Doar priveste-ma!
Iau bagajul si imi pun rucsacul in spate,iesind pe usa ca o furtuna,trecand pe langa Sandra si Ashley care ma priveau uimiti cand ma vazura atat de nervos,cu bagaje,mai ales ca acum eram roscat si Sandra ma recunoscu ca fiind tipul din club pe care-l vazuse impreuna cu tine pe ringul de dans

Se misca atat de repede de parca era la un concurs, prmeiul fiind mii de euro. De abia am putut tine pasul cu el si cu impachetatul hainelor inapoi in bagaj. Defapt... numai impachetat nu se numea ala. Am iesit dupa el din camera, incercand pentru a doua oara sa tin pasul cu Andy, trecand pe cei doi colegi ai lui din trupa, vazandu-le fetele mirate.
-Stai, chiar vreau sa vorbim! am urlat, in speranta ca se va opri si sa chiar va vrea sa discutam. Aveam de gand sa ii dau niste explicatii, precum si sa cer unele, si sa clarificam situatiile.

M-am oprit in loc,lasand bagajul sa se loveasca de podea,intorcandu-ma cu fata la tine intr-un mod furtunos,privindu-te la fel de nervos
-Nu avem ce vorbi,intelege odata!Nu am nevoie de explicatiile tale!Beat nu erai,drogat nu erai,dar te-ai fi lasat pe mana mea!
Tip la tine abtinandu-ma sa nu fac ceva si mai rau,Ashley si Sandra venind sa ma calmeze.Ashley pe mine iar Sandra pe tine,luandu-te la intrebari,insa numai de ei n-aveam eu chef acum

Tonul sau si expresia faciala imi ofereau fiori neplacuti, ma speria atat de mult incat inima incepuse sa imi bata cu atata putere, de parca dorea sa imi sfasie plamanii si sa iasa afara prin piele. Cand Sandra si Ashley se apropiara, parca o piatra mi se luase de pe inima, si totusi voiam sa fiu singur cu Andy si sa ii explic, dar daca nu aveam ocazia, i-am zis-o asa.
-Nu inteleg de ce te tot precipiti, am zis pe acelas ton nervos, poate asa avea sa ma intelegeaca daca vorbeam de la egal la egal.
-Recunosc, mi-a placut toata scena, dar priveste partea buna a lucrurilor. Tu m-ai facut sa gem de placere si sa ma simt atat de bine, nu un strain.
Si chiar era adevarat, mi-a placut totul, dar asta datorita lui Andy care facuse totul atat de bine. Trebuia sa accepte ca el o facuse, nu altul, chiar daca s-a deghizat, el imi provcase atata placere.

-Nici macar o secunda n-ai avut nici cea mai vaga idee ca eram eu.In fata ta nu era decat un strain care pusese mana pe tine.Nu pentru mine ai gemut,ci pentru strainul drept care ma dadeam.Nu eu te-am facut sa te simti bine,putea fi orice altcineva in locul meu,asta nu conta.M-ati inchis in camera aia ca sa-ti faci tu de cap cand sti bine ce simt pentru tine!Nici macar voua nu v-a pasat si va mai numiti si prieteni,halal prieteni sunteti si voi!
Oftez adanc caci ma luase durerea de cap si erams atul de toate astea.Chiar daca Ashely si Sandra vroiau sa-mi explice,le fac semn sa taca caci nu ma mai interesa deloc de ce vroiau ei sa-mi spuna

L-am ascultat atent, insa nici o clipa nu am vrut sa accept ceea ce zice. Eram foarte incapatanat si imi mentineam ideea pana la capat, chiar daca stiam ca nu ar fi fost cea mai buna cale sau cel mai bun raspuns.
-Reactionezi de parca am fi impreuna! am urlat eu la el, de-a dreptul nervos cand am vazut ca se luase de ceea ce am facut.
-Nici nu vreau sa fiu cu tine, am continuat pe acelas ton, preferand sa spun cauza dupa ce ar fi plecat cei doi de langa el. I-am rugat din priviri sa ne lase singuri, ceea ce au si facut.
-Nici nu vreau sa fiu cu tine... Pentru ca ti-as strica toata cariera. Ce ar spune fanii tai cand ar afla? Te-ai gandit vreodata la asta? am murmurat, plecandu-mi capul si simtind cum palmele incep sa imi tremure. Nu voiam sa il pierd dintr-o prostie ca asta.

Te ascultam cu atentie, privindu-te incruntat, la fel de norvos. Imi indrept privirea spre cei doi ce au plecat, stramband din gura. Halal prieteni mai erau si ei de au permis asa ceva sa se intample, mai ales Sandra care ma dezamagise profund. Te privesc socat cand aud ce spui, strangand din pumni
-Crezi ca mie imi pasa de o mana de aratari care nu vad in mine decat o masinarie de cantat ore in sir, in fata lor? Crezi ca eu trebuie sa ma justific cuiva pentru faptele mele, pentru ca iubesc pe cine vreau eu? Aia nu fac doi bani in fata mea! Eu cant de placere, cant pentru ca asa vreau nu pentru faima sau pentru bani. Cant pentru ca asa imi spune inima, pentru ca ma simt bine facand asta si de-ar fi ca de-acum incolo sa cant doar pentru mine asa as face-o! Insa vad ca nu ma intelegi si m-am inselat in privinta ta. Si tu ma vezi doar ca pe o astfel de masianrie, nu ca pe un om, ca pe un suflet ce sunt cu adevarat. Ce rost mai are sa stau aici, ce rost a mai avut sa-mi explici? Am terminat-o, poti face acum tot ce-ti pofteste inima, te las in pace
Si-mi iau bagajul, indepartandu-ma de tine

Nu am avut curajul sa imi ridic privirea asupra lui si sa il privesc in ochi cand imi spunea toate astea. Am ramas cu privirea in jos, simtind cum inima mi se sfasie atunci cand imi adresa acele cuvinte. M-am abtinut sa nu dau drumul lacrimilor, insa cand am observat ca se indeparta din ce in ce mai mult de mine, nu m-am putut abtine. Picaturi mici imi curgeau lent pe obraji din coltul ochilor, simtind apoi cum vin din ce in ce mai rapid, dandu-si drumul ca un izvor pe fata mea. M-am lasat in genunchi, sprijinindu-ma in palme si tinandu-mi trupul usor aplecat in fata. Ma simteam de parca facusem cea mai mare greseala din viata mea. Defapt sigur asta facusem!
Am realizat cum in scurt timp ma aflam singur pe hol, neputincios, nereusind sa ma ridic si sa alerg dupa brunet. Am incercat asta, dar am cazut din nou in aceeasi pozitie pe jos.
-Te rog, intoarce-te! am soptit, insa nu avea cum sa ma mai auda de data asta.

Ma durea enorm... simteam un gol groaznic de mare in sufletul meu si as fi vrut sa tip ca sa ma descarc,sa urlu ca sa nu mai aud cuvintele tale dureroase ce mi se tot repetau in minte. Nu vroiai sa fi cu mine insa ah, eu te vroiam atat de mult insa nu stateam acolo unde nu eram dorit. Preferam sa stau departe de cineva pe care l-as fi putut rani, multumindu-ma cu gandul ca era fericit fara mine prin preajma. M-am apropiat de masina, avand un chip groaznic de trist si o inima zdrobita in mii de bucati. Deschid masina si azvarl bagajul pe locul pasagerului, inchizand portiera. Bag cheile in contact, si dau sa pornesc masina insa parca ceva ma oprea. Ma oprea gandul ca daca plec n-am sa te mai vad si nu suportam. Imi las capul pe volan, confuz si ametit, lasand lacrimile sa curga caci nu le mai puteam opri, trecandu-mi degetele de la ambele maini in par,strangand disperat de el

Am ramas acolo gandindu-ma la ce prost fusesem ca l-am lasat sa plece. Nu trebuia sa fi facut asta, trebuia sa il urmaresc si sa il fac cu orice pret sa ma ierte, sau macar sa imi accepte scuzele. Intr-adevarat gresisem cu asta, insa totul din cauza ca nu eram sigur pe sentimentele mele. M-am ridicat usor, venindu-mi ideea de a lua un taxi si a ma indrepta acasa, insa nu stiu unde imi fusese gandul atunci cand am zis taxi, caci niciunul din acei soferi nu m-ar fi dus atatia kilometri acasa. Totusi am coborat treptele in graba fara sa mai astept liful si odata ce am iesit afara mi-am si sters lacrimile, insa ele tot continuau sa apara. Spre surprinderea mea i-am vazut masina in parcare, simtind cum mi se luase o piatra de inima. Da, mai aveam o sansa!
Am alergat spre masina si odata ce am ajuns exact langa ea, m-am asigurat ca Andy e la volan. Mi-am pus mainile pe capota, stand sprijinit de ea ca nu cumva sa pic din picioare. Vazand ca statea cu capul de volan, am inceput sa urlu ca sa ii atrag atentia :
-La dracu, Andy, te iubesc. Nu vreau sa pleci si sa ma lasi sa ma injur in fiecare seara pentru ca nu mi-am dat seama de asta mai devreme! am zis eu sigur pe mine, strangand usor din pumni, caci aveam vaga impresie ca nu imi vei raspunde.

Auzind tipetele tale, imi ridic surprins capul de pe volan,privindu-te confunz. Incremenisem, lacrimile mele curgand totusi pe obraz. Mi le sterg sperand ca vor avea sa se opreasca caci nu vroiam sa ma vezi in starea asta, insa era cam prea tarziu. Deschid portiera si ies afara din masina, ramanand totusi langa ea fara sa ma aproprii de tine. Continuam sa te privesc ca si cand in fata mea ar fi fost o fantoma si nu tu, ce-l ce tocmai imi spusesei ca am iubesti. Credeam ca traiam un vis cauzat de ameteala mea, o iluzie optica si auditiva ce vroia parca sa ma consoleze pentru pierderea mea. Am vrut sa spun ceva insa cuvintele nu-mi ieseau din gura, ceva parca oprindu-le. Doar stateam si te priveam, cu ochi mari, uimiti, si fata serioasa, asteptand sa vad ce mai aveai sa-mi spui ca sa ma asigur ca nu visasem acele cuvinte si ca tu erai real, aici in fata mea

Nici nu am observat momentul in care iesise din masina caci aveam capul aplecat, pregatindu-ma sa lovesc capota cu pumnul din cauza ca eram necajit pentru cele intamplate. Tocmai cand am vrut sa fac asta, am auzit usa masinii, vazandu-l cu coada ochiului cum ramasese langa masina si nu se apropia. Starea lui nu imi dadea nicio idee, ori era surprins si nervos, sau suparat, habar nu aveam, insa eu am continuat.
-Nu inteleg de ce nu mi-am dat seama de asta pana acum. Ar trebui sa ma intelegi, caci exista unele persoane care greu isi dau seama cat de mult tin la o persoana. Inteleg aceste sentimente doar cand sunt pusi in situatii asemanatoare. Nu am pretentia sa ma te intorci, dar macara accepta-mi scuzele si crede in sentimentele mele, am zis eu fara rasuflare, privindu-l in ochi.

Te ascultam cu atentie, nevrand sa ratez sau sa nu inteleg macar un cuvant rostit de buzele tale pe care le adoram atat de mult. Simteam cum inima incepea sa-mi bata din nou, reinviase odata cu pofta mea de viata. Lacrimile se oprira a mai curge de ceva timp incoace insa ele ar fi vrut sa continue dar nu le-am dat voie. Inchid usa de la masina fara nici cel mai mic zgomot si ma apropii de tine cu pasi marunti, usor cam nesiguri. Intr-o fractiune de secunda te cuprind in bratele mele mari si te strang la pieptul meu
-Mi-a fost teama sa raman singur, sa te pierd, nu am putut pleca. Mi-a fost teama sa-l las in urma pe cel ce-l iubesc cu adevarat si nici nu-mi vine sa cred ceea ce ai zis. E adevarat, chiar ma iubesti Jeff?
Si te indepartez putin pentru a te putea privi in ochi

Ma luase prin surprindere atunci cand m-a prins in brate, insa ma simteam mai bine ca oricand, bataile inimii si acei fiori revenind. Voiam sa fac si eu la fel, sa il strang tare si sa ii arata cat de mult tineam la el. Aceste sentimente erau atat de profunde. Abia acum l-am inteles cand a spus ca ma iubeste, de abia acum realizasem ce simte cum adevarat. Era atat de placut sa stiu ca intelesese ca si eu il iubeam.
-Nu stiam cum e sa fii indragostit, nu stiam daca trebuia sa spun ce simt, dar cu siguranta am realizat ca te iubesc !
Din tonul meu se putea observa cat de mult imi tremura vocea si cat de entuziasmat eram. Mi-am ridicat capul asupra lui, inrosindu-ma brusc la ideea ce imi venise.
-Oh, Dumnezeule, Andy, vreau sa ma faci al tau. Acum!

Continuam sa te privesc in ochi, groaznic de fericit la auzul vorbelor tale. Desi te tineam in brate, atat de aproape de pieptul meu, inca mi se parea ca traiesc un vis iar cuvintele tale imi faceau inima sa bata ca o disperata. Maresc ochii surprins de ceea ce ai spus, privindu-te complet confuz. Sa te fac al meu? Acum? Nu intelegeam deloc ce era cu tine de vroiai sa o faci cu mine asa, dintr-o data. Oare asta sa insemne ca ma iubeai cu adevarat?
-Dar Jeff, nu crezi ca e cam brusc? Adica pe mine nu ma deranjeaza, mi-as da si viata sa te fac numai al meu insa, cred ca ai trecut prin multe in ultima vreme legate de chestia asta cu sexul

Aproape ca ii simteam inima cum ii bate daca nu facea si a mea la fel. Mi-am bagat capul in pieptul lui, dorind sa ma ascund din cauza acelor cuvinte, insa stand putin pe ganduri mi-am dat seama ca nu erau deloc rusinoase, ba din contra, aratau cat de mult il iubesc si doresc.
-Ai dreptate, insa vreau sa te am din nou atat de aproape acum ca stiu ceea ce simt pentru tine.
Mi se pareau normale acele cuvinte, iar daca ma intreba acum doua zile, sigur as fi injurat sau ras. Mi se parea ca ma schimbasem brusc, insa simteam nevoie de el mai mult decat am simntit-o vreodata pentru cineva. Eram groaznic de fericit ca avusesem ocazia sa ii spun adevarul inainte sa plece.

Te strang si mai tare in brate atunci cand ti-ai pus capul pe pieptul meu ,netezindu-ti parul moale. Si eu vroiam enorm de mult sa te simt si mai aproape de mine, sa ne simtim corpurile unite intr-o vraja a dragostei pe care o simteam unul pentru celalalt. Vroiam sa-ti vad din nou chipul imbujorat si privirea rusinoasa, sa aud din nou acele gemete ce ma inebuneau si ma faceau parca sa te mananc de viu. Iti apuc barbia cu doua degete, ridicand-o ca sa-ti pot vedea mai bine chipul frumos si ochii scanteitori. Imi lipesc buzele de ale tale intr-un sarut scurt, dar pasional
-Atunci sa mergem in camera. De-ai sti cat de mult te vreau si eu acum, simt ca nu mai rezist